Cum s-a aprins Noua Caledonie, teritoriul francez de peste mări cuprins de violențe. Protestatar: „Vom lupta până când vom fi liberi”
0Furia față de planul Franței de a impune noi reguli de vot a inflamat arhipelagul cu 270.000 de locuitori din Pacificul de Sud. Legislația ar extinde dreptul rezidenților francezi din Noua Caledonie de a vota la alegerile provinciale, provocând temeri că aceasta ar putea fi de natură să dilueze puterea de vot a indigenilor Kanak. Aceștia reprezintă circa 40% din populație, relatează The Guardian.
Imaginile ce parvin din Nouméa sunt alarmante: fum negru se ridică deasupra capitalei în timp ce mașini, magazine și clădiri sunt incendiate. Totodată, protestatarii față de reforma electorală votată de Franța au ridicat baricade rutiere, tăind accesul la livrarea de medicamente și alimente. La 15 mai, a fost declarată starea de urgență pentru 12 zile, iar starea de asediu la nivel național rămâne în vigoare.
Violențele izbucnite luni sunt cele mai grave din Noua Caledonie de la tulburările provocate de activiștii pentru independență care au cuprins acest teritoriu francez din Pacific în anii 1980.
Sute de militari și polițiști înarmați au fost desfășurați pentru a restabili ordinea și a menține calmul.
Vineri, autoritățile locale spuneau că situația era ceva „mai calmă”, după ce au început să sosească alte câteva sute de infanteriști marini francezi.
Totuși, în pofida apelurilor la calm din partea grupurilor politice - în special a partidelor pro-independență- relatările despre tulburări au continuat să curgă.
Sâmbătă, în a șasea zi de revolte, AFP a relatat că numărul morților a crescut la șase, după ce un bărbat kaldosh (denumire pentru populaţia locală de origine europeană) a murit într-un schimb de focuri la o baricadă înălţată de protestatari. Anterior, au fost uciși doi jandarmi şi trei civili kanak.
„Nu vrem să ne lăsăm poporul să dispară, vom lupta până când populația Kanak va fi liberă”, au dezvăluit doi protestatari care stăteau în apropierea unui sens giratoriu în capitala Noumea.
Bărbații, care au sub 30 de ani, recunosc ciocnirile cu poliția, dar spun că nu se angajează în vandalism.
„Nu jefuim magazinele, încercăm să le spunem fraților mai tineri să nu facă asta, să nu dea foc, dar ei nu mai ascultă pe nimeni”, spune unul dintre ei.
În cartierele din sudul orașului, locuite majoritar de europeni, domină frica. Oamenii s-au organizat în grupuri și au ridicat baricade pentru a-și apăra casele. Mulți dintre ei au arme.
Familia lui Jérôme trăiește în Noua Caledonie de mai multe generații. El locuiește în districtul Sainte-Marie și este căsătorit cu o femeie kanak. Spune că are inima frântă.
„Vecinii au înnebunit, sunt înarmați și gata să tragă, iar eu încerc să îi calmez. Cum o să ne mai împăcăm după asta?", spune el.
Nemulțumirile care au degenerat în violențe mortale în această săptămână s-au acumulat în ani de zile. Propunerea de modificare a legii electorale marchează cel mai recent punct fierbinte în tensiunile de lungă durată privind influența Franței pe insulă.
Deși Noua Caledonie a respins de trei ori independența prin referendumuri (2018, 2020, 2021), cauza se bucură de un sprijin puternic în rândul poporului kanak, ai cărui strămoși trăiesc pe aici de mii de ani. Cel de-al treilea referendum a fost contestat de grupurile pro-independență, care au încercat să amâne votul din cauza crizei pandemiei de COVID-19. Totuși acesta s-a ținut și a fost boicotat de grupurile pro-independență, care au spus că nu vor recunoaște rezultatul, fapt care a contribuit la amplificarea nemulțumirilor de atunci încoace.
Pentru Paris, Noua Caledonie este importantă atât din punct de vedere geopolitic, militar, cât și datorită zăcămintelor de nichel. Teritoriul, situat la circa 1.200 km est de Australia a obţinut o autonomie extinsă prin Acordul de la Nouméa, relatează AFP.
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat reforma cu 351 voturi pentru şi 153 împotrivă. Textul mai trebuie să primească trei cincimi din voturile deputaţilor şi senatorilor ce se vor reuni în Congres la Versailles „înainte de sfârşitul lui iunie”, potrivit preşedintelui francez Emmanuel Macron. Partizanii independenţei spun că acesta riscă să dilueze şi mai mult votul poporului autohton kanak. Dacă proiectul va fi adoptat, persoanele care locuiesc de 10 ani în Noua Caledonie, vor avea drept de vot. Ar putea schimba situația un eventual acord între forțele politice locale, a explicat Macron.
Opoziția față de reformă se dezvoltă de luni de zile. Celula de coordonare a acțiunilor pe teren (CCAT), creată în noiembrie anul trecut, a fost în fruntea mișcării de protest. CCAT este o ramură a Union Calédonienne, o ramură radicală a partidului pro-independență FLNKS.
Opunându-se cu înverșunare reformei constituționale propuse de ministrul francez de interne Gérald Darmanin, care vizează extinderea electoratului, și dezamăgită de incapacitatea politicienilor pro-independență de a-și face auzită vocea, aceasta a mobilizat tinerii din cartierele muncitorești timp de câteva luni.
Atunci când CCAT a lansat un apel la mobilizare împotriva modificării legii electorale în aprilie, zeci de mii de persoane - inclusiv mulți tineri - au venit din tot teritoriul pentru a mărșălui pe străzile din Nouméa.
Într-o țară marcată de inegalitate, în care o mare parte a populației este tânără, mesajul este atrăgător. Noua Caledonie are resurse minerale - dfiind unul dintre cei mai mari producători de nichel din lume - dar bogăția este distribuită inegal.
În ciuda încercărilor de a reduce decalajele și a îmbunătăți accesul la locuri de muncă, populația kanak rămâne subreprezentată în poziții de putere și responsabilitate.
Indigenii Kanak au de regulă niveluri de educație mai scăzute decât populația neindigenă din Caledonia. Totodată, ei reprezintă o proporție mare din populația penitenciară - ceea ce a contribuit la alimentarea sentimentelor de frustrare, în special în rândul tinerilor kanak care trăiesc în zonele urbane.
Ministrul francez al justiției, Eric Dupond-Moretti, a cerut procurorilor „să ia cele mai puternice măsuri posibile împotriva autorilor violențelor”, în timp ce un grup de afaceri local a estimat pagubele, concentrate în jurul Noumea, la 200 de milioane de euro.
Thierry de Greslan, un reprezentant al spitalului din Noumea, a declarat că este preocupat în mod preponderent de pacienții săi, pe fondul deteriorării situației.
„Estimăm că este posibil ca trei sau patru persoane să fi murit din cauza lipsei accesului la îngrijiri medicale”, a spus el, adăugând că există dificultăți în a aduce pacienții la unitate din cauza blocajelor rutiere.
Cu sălile de operație ale spitalului funcționând non-stop și cu personalul său pregătit pentru orice criză, De Greslan a declarat că preocuparea sa este pentru viitor.
„Ne aflăm într-o situație de gherilă urbană, cu răni prin împușcare în fiecare noapte”, a spus el. „Suntem pregătiți să facem față”.
În urma violențelor, s-au înregistrat sute de răniți, potrivit autorităţilor.
Se încarcă comentariile...
